Sarmale explodate

Pe vremea când România încă nu era o democrație stabilă și înfloritoare ca acum, multă lumea făcea foamea. Nu făcea foamea ca acum, când găsești de-ale gurii în toate supermarketurile, însă nu toată lumea dispune de banii necesari, ci făcea foamea ca atunci, când toată lumea dispunea de banii necesari, însă Alimentarele erau pustii sau împodobite cu borcane de mazăre, cutii de “creveți” vietnamezi și ceva conserve de pește oceanic în sos tomat. Și atunci, ca și acum, toți eram egali. Și atunci, ca și acum însă, unii erau/sunt mai egali decât alții.

În acele vremi, ca și acum, aveam doi copii. Mici și uneori mofturoși la mâncare. Sau, mai degrabă, selectivi. Le plăceau sarmalele, fie că erau în foi de varză ori în foi de viță, fie că erau umplute cu carne adevărată ori cu parizer tocat. Proteină să fie. Cu fibrele însă nu se prea împăcau, așa că sarmalele, înainte de a fi devorate, erau atent dezbrăcate de învelișul vegetal. Aceeași soartă o aveau și ardeii umpluți.

Împotriva acestui comportament discriminator trebuia găsit un antidot. Prima soluție aflată la îndemână a fost varza a la Cluj. Cum preparatul respectiv era alcătuit din straturi succesive de carne tocată, varză, orez (nu neapărat în această ordine), “selecționerii” au descoperit rapid breșa de securitate prin intermediul căreia se putea îndepărta fără prea mare dificultate stratul de varză de celelalte straturi. Atunci consoarta a trecut la soluția finală, sarmalele explodate: un fel de varză a la Cluj în care însă ingredientele de bază (carne tocată, varză tocată, orez) nu mai erau dispuse în straturi suprapuse ci amestecate de-a valma, astfel încât extragerea bucăților mici de Brassica oleracea muratus sau crudus devenise practic imposibila cu tehnica disponibilă la vremea respectivă.

Cum ar arăta niște sarmale explodate confecționate cu ingredientele disponibile în zilele noastre?

La Lidl, găsiți o gamă variată de carne tocată: amestec porc-vită sau vită-porc, cu 15% sau 30% grăsime, la caserole de 0,5 sau 1 kg. Găsiți și versiunea “Bio”.

porc-vita 30

Porc-vita 15

vita - porc 15

porc - vita bio

Varză murată tocată luați de la Profi: 1 borcan conține 0,55 kg varză și 0,25 kg moare.

_209

_210

În loc de bulion/pastă de tomate, găsiți (tot la Lidl) Passata di Pomodoro (adică roșii pasate) la cutii de 500 mL.

_111

De orez, ce să mai vorbim. Găsiți tot ce vă trece prin minte. Încercați totuși să vă treacă prin cap să luați din acela pe care scrie “orez pentru sarmale”.

Orez sarmale copy

Ce vă trebuie?

  • 100 g afumătură de porc (slănină, kaiser, șunculiță țărănească etc.);
  • 0,5 kg carne tocată amestec porc – vită cu 15 – 30% grăsime;
  • 0,55 kg varză murată (1 borcan de 800 g cantitate brută);
  • 1 cană (100 – 120 g) orez cu bob rotund;
  • 1 – 2 ouă (opțional);
  • 500 mL roșii pasate;
  • 1 linguriță piper negru măcinat.

Cum procedați?

Scurgeți varza bine de saramura în care a stat și clătiți-o în 2 – 3 ape, apoi scurgeți-o bine din nou și tocați-o. Inițial este foarte sărată și este tocată în fibre lungi. Ca să n-o mâncați ca pe spaghetti este bine să mai scurtați fibrele.

_216

_217

Tăiați afumătura în felii subțiri (3 – 5 mm) și așezați-o pe fundul unei cratițe încăpătoare (Φ= 26 – 28 cm), cu margini înalte (4 – 6 cm), care să poată fi dată la cuptor (cu mânere metalice). Preferabil să fie și antiaderentă, în caz că vă scăpați cu feisbucu și uitați preparatul în cuptor.

_101

Dacă doriți, puteți rumeni afumătura, câte 2 – 3 minute pe fiecare parte. Nu-i obligatoriu.

Într-un castron încăpător adăugați carnea tocată, ouăle (fără coajă), orezul și varza bitocată. Cu ouăle este o poveste întregă între două grupuri mari de gospodine: cele care pun ouă în compoziția pentru sarmale și cele care nu pun. Din punctul meu de vedere, dacă nu aveți, nu puneți, iar dacă aveți, puneți. Sau nu. Asezonați cu piper negru. Gustați compoziția (da, știu, sunt persoane care nu suportă biftecul tartar, dar bucătăreala cere sacrificii) și vedeți dacă mai are nevoie de sare. S-ar putea să nu.

_102

_103

Turnați amestecul bine omogenizat peste afumătura din cratiță, nivelați-l frumos și turnați deasupra, cu grijă, roșiile pasate. Aveți răbdare să difuzeze până la fundul cratiței.

_104

_105

Acoperiți cratiță cu o folie de aluminiu pe care o găuriți în câteva locuri. Să aibă pe unde ieși aburul și să nu obțineți sarmale explodate la propriu. Nu de alta, dar interiorul cuptorului se curăță destul de dificil.

_106

_107

Dați cratița la cuptorul în prealabil preîncălzit la 180 – 200 ˚C. Lăsați-o acolo măcar două ceasuri, fără să umblați la ea.

La expirarea timpului, luați și gustați. Încercați să vedeți dacă varza s-a gătit corespunzător. Pentru carne și orez nu-i nevoie să vă faceți griji.

_108

Dacă varza a trecut testul, e de bine. În caz contrar mai lăsați cratița la cuptor până când considerați că varza e mâncabilă. Nu-i nevoie să mai țineți cratița acoperită, iar dacă credeți că este cazul, mai puteți adăuga o cană de apă în compoziție.

_109

Serviți fierbinte. Puteți să-i puneți și oareșce smântănă pe deasupra și un pahar de Merlot demisec pe de lături.

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

1 thought on “Sarmale explodate

  1. Pingback: Castraveți murați | Food and beyond…

Leave a Reply

Your email address will not be published.