Salată rapidă de sfeclă roșie cu hrean

Salata de sfeclă roșie este una din acele salate care dă bine alături de multe feluri principale care au la bază carne de porc, vită sau pui, fie pregătite în cuptor, fie pe grătar. De cele mai multe ori este combinată cu hrean proaspăt răzuit ori cu cremă sau pastă de hrean. Iar unii zic că dacă are aruncate prin ea și câteva semințe de chimen este nemaipomenită.

Problema acestei salate este că ai nevoie de sfeclă roșie preparată termic, fie fiartă, fie coaptă în cuptor. Atât fierberea, cât și coacerea necesită un timp îndelungat, timp în care procesul tehnologic trebuie monitorizat: să nu rămână sfecla fără apă la fiert ori să nu se ardă în cuptor.

Dacă vă grăbiți, ori poate pur și simplu n-aveți chef să coaceți sau să fierbeți sfeclă (pe care trebuie să o și curățăți de coajă), aveți la îndemână una sau două scurtături.

Scurtătura 1

Găsiți în comerț pungi care conțin 3 sfecle mici (450 g în total) gata curățate și fierte la abur. Fără conservanți, fără alte ingrediente adăugate.

_308

_301

Mai trebuie doar s-o dați prin răzătoare:

_302

O puteți lăsa împreună cu zeama rezultată la răzuire, ori o mai puteți stoarce (deși o grămadă de chestii utile vor rămâne în lichid).

_303

Puteți apoi să-i adăugați hrean. Fie proaspăt curățat și dat pe răzătoare, caz în care ori vă desfundați puternic sinusurile, ori vă apucă jalea (a se citi “plânsul”), ori amândouă. Ăsta-i prețul plătit pentru chemofobie: frica de “chimicale”, ori – mai degrabă de denumirile acestora și de faptul că găsiți în alimente “soluții pentru dezghețarea drumurilor”, “chestii din petrol”, “coloranți din gândaci”.

Puteți însă sări peste etapa de prelucrare a hreanului brut apelând la crema de hrean. Câteva lingurițe, cât să iasă pe gustul vostru.

_304

Aveți însă MAAARE grijă, că, pe lângă 58% hrean, aceasta mai conține:

_309

  • apă (prezintă pericol de înec sau arsuri – dacă se află la temperaturi prea ridicate ori prea scăzute);
  • zahăr (al cărui consum excesiv dăunează grav sănătății);
  • lapte praf (lapte în prealabil “normalizat”, iar apoi “procesat”);
  • ulei de rapiță (extras din rapiță cu siguranță modificată genetic; se găsea la cotă, la rație, pe cartelă în Iepoca de Aur);
  • acid citric (binecunoscutul E 330, care te scapă sau te blagoslovește cu cancer, funcție de ce saituri accesezi);
  • acid lactic (și ăsta-i rău, pentru că este “acid”, iar noi trebuie să consumăm alimente alcaline și să bem apă alcalină – cu cât mai ridicat pH-ul, cu atât mai sănătos);
  • vitamina C (mai bine scriau “acid ascorbic” sau “E 300”, așa nu ne mai speriem);
  • gumă xantan (E 415, un agent de îngroșare produs de aceleași bacterii Xanthomonas campestris, responsabile de “mănarea” conopidei și a broccoli);
  • metasulfit de sodiu (E 223 sau metabisulfit de sodiu, utilizat la developarea filmelor fotografice, la extragerea aurului cu cianuri, ori în tratarea deșeurilor de crom hexavalent; se folosește în toate vinurile pe a căror etichetă scrie “conține sulfiți”).

_305

Mai puteți pune în salată și un strop de oțet balsamic de Modena, însă aveți grijă că și acesta conține E 260 (acid acetic)!

_306

_307

Scurtătura 2

Se găsește în comerț sfeclă roșie gata fiartă și tăiată fâșii. Iată un exemplu.

_310

Pe lângă sfeclă, conținutul borcanului nu duce lipsă de “chimicale”: monoxid de dihidrogen (adică apă), E 260 (existent în oțetul din vin), zahăr și sare.

_311

Compoziția nutrițională o găsiți pe eticheta borcanului. Sarea nu este în exces (0,36%), iar dacă vi se pare că are prea multe glucide (9,5%), vă puteți consola cu faptul că sfecla roșie crudă conține 9,6% carbohidrați (care-s totuna cu glucidele).

_312

Peste sfecla gata coaptă, curățată, mărunțită, sărată, îndulcită și acrită puteți adăuga fie cremă de hrean, fie hrean cu maioneză.

_101

Hreanul cu maioneză de la Univer conține 55% hrean în oțet și 45% maioneză. În aceste două ingrediente regăsim apă, oțet (E 260), acid citric (E 330), sare, metabisulfit de potasiu (E 223), gumă de xantan (E 415) și în plus:

  • ulei rafinat de floarea soarelui (dacă n-ați știut, uleiul rafinat se obține din semințele de floarea soarelui prin extracție cu benzină și apoi procesat, inclusiv cu sodă caustică);
  • amidon modificat (modificat – adică nu este natural și, cu siguranță, este procesat folosind diverse chimicale);
  • muștar (doar 16% boabe de muștar, de restul chimicale: apă, ulei de floarea soarelui, oțet, E 160a, E 260, E 415, arome);
  • gălbenuș de ou (toată lumea știe că acesta conține colesterol la greu, în plus provine de la găini crescute forțat în baterii și hrănite cu hormoni și antibiotice);
  • sorbat de potasiu (E 202 poate produce alergii, dureri de cap, diaree, greaţă şi poate agrava simptomele astmului. Irită pielea, ochii şi mucoasele, iar cosmeticele în care este prezent trebuie evitate. De obicei acest conservant este folosit împreună cu alţi aditivi şi chiar dacă E 202 pare sigur, alimentele în care se găseşte nu sunt – sursa). Concluzia m-a dat gata: “chiar dacă E 202 pare sigur, alimentele în care se găsește nu sunt”. Să vedem, conform acelorași experți, care alimente sunt nesigure: “pâinea, brânza topită, băuturile, maioneza, salatele, prăjiturile, măslinele conservate, sosurile, peştele afumat şi vinul”. Așa că evitați-le.

_102

Nu pot încheia fără să vă citez integral preambulul articolului “Murăturile în oțet ne pot îmbolnăvi de cancer gastric” elaborat de “experții” de la APC (Asociația Profesională a Cititorilor de Etichete). Cu poză cu tot.

* Castraveţi din India, muraţi în România, cu soluţie de dezgheţare a drumurilor şi metabisulfit de potasiu!

* Castraveţi în oţet cu zaharină sodică şi acesulfam de potasiu!

* Castraveţi în oţet cu acid ascorbic, riboflavină şi 9 linguriţe de zahăr!

* Unul din patru borcane de castraveţi în oţet conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!

* Gogoşari în oţet cu acid citric!

* 8 din 10 borcane de gogoşari în oţet conţin acid citric!

* Unul din 4 borcane de gogoşari în oțet conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!

* Ardei capia copţi, în oţet, cu soluţie de dezgheţare a drumurilor şi zaharină!

* Unul din două borcane de ardei capia copți, în oţet, conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!

* 3 din 10 borcane de ardei capia copţi, în oţet, conţine zaharină!

* Sfeclă roşie, în oţet, cu arome şi zaharină!

* Salată de sfeclă roşie, în oţet, cu acid citric şi soluţie de dezgheţare a drumurilor!

* Varză tocată, murată, cu acid citric şi acid ascorbic!

* Pepene murat cu acid lactic!

1539933342263_pozagenerala-S4

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

Leave a Reply

Your email address will not be published.