Piure de cartofi aproape clasic

Am aruncat un ochi peste rețetele poveștile mele care includ și piure de cartofi și am constatat că am scris despre o grămadă de variante de piure (din cartofi mov, din cartofi dulci, din cartofi copți, cu țelină, cu ceapă verde, cu broccoli, cu praz, cu jumări, cu ierburi – or fi și altele, dar cine stă să le mai (e)numere…), numai despre cel clasiccomme à la mère à la maison cum ar zice Coana Chirița, n-am pomenit nimic.

Că tot veni vorba, cuvântul piure l-am preluat de la francezi, care scriu purée și pronunță ceva apropiat de püré, dar mai rârâit. Am auzit, dar am și citit despre piréu sau piré. Mai rar chiar și despre piréa. Mămicuțele fac chiar și pireuț pentru piticuți. Chiar dacă dicționarele admit și formele pire sau pireu (inclusiv Micul dicționar academic, elaborat de Institutul de Lingvistică al Academiei Române – 2010), eu rămân consecvent formei piure, păstrând varianta Pireu pentru ceea ce în greaca veche se chema Πειραιεύς (Pireus), devenit în timp Πειραιάς (Pireas):

“oraș în SE Greciei peninsulare, pe țărmul Golfului Saronikós, la 8 km SV de Atena, în a cărei conurbație este inclus; 175,6 mii loc. (2001); este cel mai mare port al Greciei, cu rol important în traficul naval din Marea Mediterană.” (sursa)

Ce vă trebuie?

  • ½ kg cartofi din gama “pentru piure, copt, supă” (am mai văzut și “pentru prăjit” ori “pentru salată”);
  • 1 – 2 lingurițe de sare fină;
  • 60 – 80 g unt cu 80% grăsime;
  • 50 – 100 mL smântână lichidă nefermentată pentru gătit (20 – 30% grăsime);
  • 1 linguriță de zahăr (doar dacă aveți rădăcini în afara vechiului Regat).

Cum procedați?

Alegeți câțiva cartofi și curățați-i de coajă. Mai e necesar să vă spun că toți cartofii trebuie să fie din același soi? Nu că aș fi segregaționist, dar trebuie să fiarbă toți în același timp.

_309

Odată curățați spălați-i sub jet de apă rece și apoi tăiați-i în cuburi cam de aceleași dimensiuni: 1 – 1,5 cm. Rațiunea uniformitații bucăților tot din considerente de fierbere vine. O bucată cubică având latura mai mică de 1 cm va fierbe mai rapid decât una cu latura de 1 cm, iar una cu latura de 2 cm să zicem, va fierbe mai lent decât cea de 1 cm3. Ăsta este motivul pentru care crescătorii de mazăre au construit toate boabele sub forma unor sfere de rază egală.

_201

Odată tăiați nu mai e necesar să-i clătiți. Clătirea nu-i curăță suplimentar de “impurități”, ci doar îndepărtează amidonul (care reprezintă circa 15% din masa cartofului, alături de 70 – 80% apă), mineralele și vitaminele hidrosolubile (vitamina C, de exemplu, al cărei conținut în cartofii cruzi este de 17 – 19,5 mg/100 g).

Cartofii tăiați îi puneți într-o oală și îi acoperiți cu apă rece. Adăugați o linguriță de sare. Puneți oala la fiert la foc potrivit.

_202

După ce apa începe să clocotească, lăsați cartofii să fiarbă 15 – 18 minute. Verificați-i cu furculița dacă sunt fierți.

_203

Scurgeți bine de tot apa de pe cartofi. Adăugați untul peste cartofii fierbinți și zdrobiți-i cu ajutorul pasatorului special conceput pentru această operație. Sau cu furculița.

_204

În nici un caz nu utilizați mixerul! Știu că este mult mai comod, dar stricați totul. Forfecarea excesivă produsă de cuțitul mixerului care se rotește cu viteză foarte mare conduce la îngroșarea amidonului (suspensiile de amidon au comportare de fluid nenewtonian dilatant) și la obținerea unei paste lipicioase în locul unei mase aerate și pufoase. Așa că utilizați pasatorul, ori o furculiță. Nu exagerați însă nici cu acestea, că puteți provoca supraamestecarea și dorind să dovediți că sunteți puternici.

Odată untul încorporat, adăugați smântâna. N-o puneți toată odată, ci treptat. Opriți-vă când credeți că ați atins consistența potrivită, respectiv cea pe care v-o doriți în farfurie. Dacă scăpați prea multă smântână, în loc de piure o să obțineți o supă-cremă de cartofi. Nu că n-ar fi bună, dar probabil nu asta v-ați dorit drept garnitură.

_205

Și nu uitați să gustați. Chiar dacă ați pus sare în apa în care ați fiert cartofii, s-ar putea să mai fie nevoie.

_207

În final, nota de excentricitate: zahărul. Dacă unora li s-ar părea ciudată combinația, înseamnă că n-au trăit în Ardeal. Acolo, un strop de zahăr nu strică nici în piure și nici măcar în ardeii umpluți!

_306

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

2 thoughts on “Piure de cartofi aproape clasic

  1. Pingback: Pulpă de curcan “Timișoreana” | Food and beyond…

  2. Pingback: Piureuri colorate | Food and beyond…

Leave a Reply

Your email address will not be published.