Mușchi de miel la grătar

După o săptămână de reîncărcare energetică petrecută pe malul Târnavei Mari, la vreo 20 de kilometri depărtare de Odorheiul Secuiesc, n-am venit acasă cu portbagajul gol. Locul consumabilelor luate la plecarea din Bacău a fost luat la întoarcere de produse specifice zonei: pălincă, miere, brânză artizanală, slană și diverse produse de carmangerie, unele afumate, altele congelate.

_205

_203

_107

Pe lângă pulpa, ceafa și spata de mistreț gătite sur place, am luat și la pachet niște ceafă de mistreț și niște bàràny gerinc filé (vânzătorul i-a zis “spinare de miel fără os”, dar tălmaciul Google mă tot bate la cap fie cu “creastă de miel”, fie cu “filé de miel”).

_104

Ca să nu mă mai chinui să vă explic că este vorba de mușchii aflați de-a lungul coloanei vertebrale, mai bine vă pun o poză (care se zice că valorează cât un kilocuvânt):

_101

Ce vă trebuie?

Numai sare și piper. Poate și câteva frunze de busuioc, proaspăt rupte din grădină.

Și o mică gustare, ca să nu stați pe inima goală cât se face jarul (mărul din poză are caracter pur decorativ, putând fi înlocuit și cu unul din plastic sau, mai “eco”, din ceară).

_104

Cum procedați?

Având în vedere distanța de la locul achiziției până la locul preparării (188 km pe drumul cel mai scurt, realizabili teoretic în 3 h și 11 minute la o viteză medie de 59 km/h), cărnurile neprocesate au fost preluate din congelatorul vânzătorului, transferate și apoi transportate într-o geantă izotermă prevăzută cu “cărămizi”, apoi introduse din nou în compartimentul cu temperatura cea mai coborâtă din combina frigorifică de acasă. Se pare că lanțul frigorific nu a fost întrerupt, nici unul dintre consumatori neprezentând semne vizibile de toxiinfecție alimentară.

Cu riscul de a mă repeta (better safe than sorry cum s-ar zice pe la noi pe la Moldova), carnea va trebui lăsată să se decongeleze lent, în frigider, la temperaturi nu mai mari de 275 – 277 K (în caz că ați uitat ce ați învățat la școală, Google vă scoate din impas dacă-i ziceți să facă “K to C”).

Odată decongelată, se scoate carnea din frigider, se lasă să ajungă la temperatura mediului ambiant (20 – 22 ˚C), se usucă cu șervete absorbante, apoi se asezonează cu sare și piper.

_102

_103

Pe grătarul bine încins, sub care trebuie să fie doar jar, nu și flacără precum în poză) se pune bucata de carne, mai întâi cu partea cu grăsime în jos.

_105

_106

Se lasă să se rumenească vreo 3 minute, după care se întoarce pe partea opusă și se mai lasă la rumenit alte 2 – 3 minute.

_107

Se extrage de pe grătar, se învelește în folie de aluminiu și se lasă pentru revenire (sucurile eliberate se întorc înapoi în mușchi) cam 5 – 7 minute.

_108

_111

Acum se poate felia (întotdeauna perpendicular pe direcția fibrelor) și eventual se poate presăra cu busuioc proaspăt. Chiar și cu mentă sau cimbru. Depinde de preferințele fiecăruia.

_100

_112

_109

_110

Uzual, carnea de miel solicită un vin roșu. Ceva în genul Mouton Cadet, cum ar zice bordelezii. Dar cum jarul e aproape și căldura-i mare din toate direcțiile, se acceptă o derogare:

_113

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

Leave a Reply

Your email address will not be published.