Fettuccine cu sos Gorgonzola

De la puiul Gorgonzola pregătit cu o zi înainte mi-au mai rămas câteva bucățele de carne și ceva sos. Prea puțin pentru încă o masă, prea mult ca să ia calea deșeurilor menajere. Singura soluție care se întrevedea la orizont era reciclarea, iar niște paste cu sos și urme de carne ar fi fost calea rațională de urmat. Am făcut inventarul pastelor disponibile în casă și am constatat că mai am încă două cutii de spaghete (unele din grâu întreg, altele, ceva mai brunete, cu adaos de fasole neagră), niște fidea (bună de pus în supă), o cutie de foi pentru lasagna și niște paste lungi, verzi, de ziceam eu că-s tagliatelle cu spanac. Astea din urmă păreau că servesc cel mai bine scopului propus.

_102

Când mă uit mai atent pe ambalaj, constat că nu-s tagliatelle ci fettucine. Cum arătau ca tagliatellele, caut să mă documentez mai temeinic. Într-un final, mă lămuresc.

_101

Chiar dacă arată cam la fel, fettuccinele sunt panglici puțin mai înguste (4 – 7 mm) decât tagliatellele (7 – 10 mm). Care ar fi însă diferența dintre fettuccinele cele mai late (7 mm) și tagliatellele cele mai înguste (7 mm)?  Păi pentru necunoscători ca mine n-ar fi niciuna. Italienii însă, care se laudă că i-au învățat pe toți europenii să gătească, sunt categorici: dacă sunt făcute în Toscana sau la Roma sunt categoric fettuccine, iar dacă provin din regiunile Emilia-Romagna sau Marche sunt indubitabil tagliatelle (cel puțin așa se afirmă aici, aici și pe Wikipedia).

Acuma că m-am lămurit și sunt în cunoștință de cauză, pot să mă apuc de gătit fără a mai fi bântuit de dileme terminologice.

În apa cu sare adusă la temperatura de fierbere am pus fettuccine, nu tagliatelle, cam 120 – 130 g (adică 6 ghemuri din cele 12 câte erau în cutie). Pe trei dintre acestea le-am extras din apă după 7 minute, pe restul după 9 minute. Nu mă întrebați de ce, că oricum vă spun. Producătorul zice că aceste paste trebuie fierte 7 minute. Dacă respect indicațiile, obțin niște paste așa cum le plac italienilor: al dente. Eu n-am probleme cu modul acesta de gătire, dar alte persoane din familie îmi reproșează că sunt nefierte (la fel pățesc și cu orezul, iar despre carnea făcută de la blue până la medium rare, ce să mai zic). Pe cale de consecință, întotdeauna porția mea se gătește mai rapid.

_103

_104

_105

Cât au fiert pastele, am pus restul de sos la încălzit, i-am mai adăugat 100 mL de smântână de-aia serioasă, cu 32% grăsime, și i-am dat un clocot.

_108

Mi s-a părut că are un conținut cam redus de materie grasă, astfel încât am mai pus și câteva bucățele de fleică de porc și de piept de porc, de aici:

_107

Cârnați n-am pus.

_106

Am așezat frumos pastele fierte în farfurie, am turnat peste ele sosul recuperat și îmbunătățit, am mai rupt pe deasupra ceva frunze de busuioc proaspăt și gata prânzul. Parmezan ras n-am mai pus, dar dacă simțiți nevoia, nu-i bai.

_109

_110

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

Leave a Reply

Your email address will not be published.