Clătite cu sirop de arțar și fructe

100După cum v-am mai spus în repetate rânduri, cu toate că îmi plac dulciurile, nu le prea fac. Prefer să le mănânc. M-am uitat acum pe blog și am constatat că mai puțin de 2% din postări se referă la deserturi. Așa nu se mai poate! Drept pentru care, am hotărât ca vinerea să fie zi de deserturi pe blog. Chiar dacă nu le pregătesc eu însumi, mă simt în stare măcar să le povestesc, conform zicerii: “un Săgetător nu schimbă becuri, dar te poate învăța cum să faci asta“.

Clătitele de astăzi sunt un compromis între cele clasice românești (mai subțiri și rumenite în tigaie) și celebrele pancakes ale americanilor, de la care s-a preluat compoziția aluatului. Cu riscul să mă repet, vă previn că nu sunt făcute de mine, dar sunt realizate tot în familie.

Înainte de a vă apuca de clătite, luați vreo 400 g de căpșune (căpșunii sunt plantele ale căror fructe sunt căpșunele), scoateți-le codițele, spălați-le, treceți-le prin robotul de bucătărie și apoi dați-le la congelator, cel mai bine lăsându-le peste noapte.

A doua zi le scoateți, le puneți din nou în robot, împreună cu una – două banane (curățate) și tăiate în bucăți. Pulsați-le de vreo 2 – 3 ori, cât să se omogenizeze, fără a le face pastă. Țineți-le la îndemână.

Pentru compoziția de clătite (aluatul) o să aveți nevoie de:

  • 200 g făină albă;
  • 1 linguriță de praf de copt;
  • 1 vârf de cuțit (n-o luați ad litteram) de sare;
  • 1 ou;
  • 300 mL lapte;
  • 1 lingură de unt topit (rece).

Zahărul nu este necesar în compoziție, întrucât o să vină suficient din sirop și din fructe. Din cantitățile menționate ar trebui să vă iasă cam 6 – 10 clătite (în funcție de diametrul tigăii și de cantitatea de compoziție pe care o puneți în ea). Amestecați bine ingredientele solide, apoi turnați peste ele, amestecând continuu, oul bătut, untul topit și laptele. Omogenizați bine lichidul vâscos obținut, evitând formarea aglomerărilor solide (cocoloașe, mai pe românește).

De-acum și până când scoateți ultima clătită din tigaie, sunteți pe cont propriu. Vă aflați exact în aceeași situație în care erau astronauții americani când survolau fața nevăzută a lunii, iar toate comunicațiile radio cu centrul de control au fost întrerupte.

Să presupunem că n-ați lipit nici o clătită de tavan, iar cele scăpate pe jos când ați încercat să le întoarceți au fost recuperate de pe podea în proporție de (aproape) 100%.

Puneți una – două clătite (mai bine două) pe o farfurie. Stropiți-le cu sirop de arțar (găsiți la Selgros, bun și scump, ori la Lidl, ieftin și diluat) – o lingură, două.

Adăugați apoi 2 – 3 lingurițe de amestec căpșune-banane (v-am zis mai înainte cum se prepară).

Dacă vreți mai multe fructe, adăugați și o liguriță de dulceață (căpșune, zmeură, fragi, afine – ce găsiți la-ndemână). Puneți și-o jumătate de căpșună, cu tot cu codiță, că dă bine la poză.

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

 

1 thought on “Clătite cu sirop de arțar și fructe

  1. Pingback: Povești din Antepandemian – Colecția de iarnă-primăvară 2019 | Food and beyond…

Leave a Reply

Your email address will not be published.