Salată “de boeuf”, supă și pilaf “decât” dintr-o găină. De la țară

munteDupă cum v-am amenințat, articolul de ieri are și o continuare.

Din ultima excursie la munte m-am procopsit cu o puicuță crescută în aer liber, hrănită cu te miri ce rămânea prin gospodărie, iarbă, gângănii, alte alea, și alergată bine prin ogradă de către piticul negru american. Ăsta din figură:

Cum puicuța ne-a fost livrată gata eviscerată și despănușată (oare acesta o fi termenul corect pentru operația de îndepărtare a penelor?), am avut o sarcină relativ ușoară, mai ales că am avut un ajutor expert în pilafuri clasice, echilibrări gustative salate boeuf și dozat ingredientele pentru găluște (era vorba despre soția mea, după cum bine ați intuit).

Puicuța tranșată în principalele părți componente (aripi, pulpe, piept, gât și ce-a mai rămas) urma să se metamorfozeze în: salată „boeuf” (nu prea multă), pilaf clasic cu adaos de aripi, pulpe și copănele, plus supă cu găluște.

Așa că am pus la fiert într-o oală încăpătoare pieptul, târtița și gâtul, în vederea elaborării salatei și a supei. Am pregătit la îndemână și niscaiva legume: o ceapă roșie, doi morcovi, un cartof. După vreun ceas, când am constatat că aerul de munte și alergătura prin ogradă au produs un exemplar cu musculatură puternică, am aruncat în oală și părțile consacrate pilafului. Nu de alta, dar să nu mâncăm numai terci de orez.

După încă un ceas, am aruncat în supă și legumele, pe care le-am extras (mai puțin un morcov bine camuflat) după vreo treizeci de minute. Una peste alta, după 150 de minute de fierbere continuă, pieptul a început să se desprindă lejer de pe oase, semn că-i fiert bine.

Am pus deoparte pieptul destinat salatei, restul de carne (adică pulpe, aripi, copănele și ce-am mai recuperat de pe gât și târtiță) împreună cu morcovul rebel au trecut în cratița pe care scria „pentru pilaf”. Supa am filtrat-o 😉

Am uitat să vă spun că în timp ce mă uitam cum fierbe carnea-n supă am mai pus la fiert, în recipiente separate, cinci cartofi (albi, nefăinoși, potriviți ca mărime) în coajă și vreo 4 – 5 morcovi dați la rindea. Tot pentru salată.

Cum salata boeuf necesită un timp de „maturare la rece” pentru desăvârșirea gustului, imediat ce s-au răcit legumele și pieptul de pui am purces la pregătirea acesteia, urmând ca finalizarea supei și pregătirea pilafului să fie săvârșite a doua zi. Pentru salată am mai scos de prin cămară o duzină de castraveciori murați în saramură (producție 2014), un borcan (720 mL) de gogoșari în oțet, o conservă mică de mazăre, sare, piper, muștar. În plus, ca liant pentru toate ingredientele atent tocate (mai puțin mazărea) am folosit o maioneză de casă, confecționată dintr-un gălbenuș crud, unul fiert, o lingură bună de muștar, o linguriță de zeamă de lămâie, un praf de sare și vreo 350 mL de ulei de floarea soarelui. Pentru detalii referitoare la prepararea maionezei și a salatei vă recomand, ca literatură de specialitate, articolele pe care le găsiți aici și aici. Iată ce-a ieșit:

A doua zi, cam cu vreun ceas înainte de ora prânzului, a început construcția pilafului. Peste bucățile de carne (ținute peste noapte la frigider) am vărsat o cană de orez cu bob rotund (orezul clasic, lipicios, pentru pilaf), o cană de supă (din cea pregătită cu o zi înainte), ceva sare și piper (după ochi), după care am pus cratița în cuptorul preîncălzit la 180 ˚C și am uitat-o acolo cam 70 – 80 de minute. N-am uitat-o chiar de tot, am mai aruncat câte-o privire, nu cumva să rămână fără zeamă. Dar nu m-am atins de conținut, nu l-am amestecat, am lăsat pilaful să fiarbă și să se coacă în legea lui. Când orezul s-a fiert (dacă mai țineți minte, carnea am fiert-o în prealabil mai bine de un ceas) am oprit focurile și-am mai ținut cratița încă vreo zece minute în cuptorul fierbinte. Voilà:

Cu supa cu găluște a fost mai simplu, că eu am făcut numai pozele 😀

Soția mea a separat cele trei ouă în albuș și gălbenuș, a bătut albușurile spumă, apoi le-a amestecat cu gălbenușurile și a adăugat grișul (numai ea știe ce cantitate), după care din compoziția rezultată a pus lingură cu lingură (1 lingură = 1 gălușcă) în supa care clocotea.

Eu am dat doar tușa finală, cu sare, piper și pătrunjel tocat. Pentru farfuria mea am mai pus ceva piper extra:

Asta a fost tot.

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

3 thoughts on “Salată “de boeuf”, supă și pilaf “decât” dintr-o găină. De la țară

    • Vă mulțumesc. De arătat, arată bine; de povestit, e povestit frumos. Cu gustul nu stăm chiar atât de bine, dar deocamdată n-are nimeni cum să verifice asta. 🙂 🙂 🙂

  1. Pingback: Coquelet de Bretagne, sau cum se transformă puiul într-o masă completă, cu trei feluri | Food and beyond…

Leave a Reply

Your email address will not be published.