Pulpe și coaste de miel în bere și cu miere

Una din tradițiile încetățenite în familie încă din mileniul trecut, cere ca prânzul din Duminica Paștelui să se desfășoare în propria sufragerie, unde se întinde masă mare (de fapt sunt două mai mici), cât să primească 14 – 16 persoane.

120

Pe lângă ouă roșii, cozonac și pască, masa respectivă mai găzduiește câteva preparate tradiționale românești: salata zisă și “de boeuf” (chit că-i încropită cu piept de pui ori de curcan), drobul din măruntaie de miel, sărmăluțele “alba-neagra” (respectiv în foi de varză murată și în foi de viță) cu mămăliga aferentă, precum și pulpele și coastele de miel la cuptor.

121

Drob nu mănânc, nu fac. Rămâne în responsabilitatea consoartei, eu fac doar aprovizionarea cu materii prime și materiale auxiliare. La sărmăluțe, fie că-s de post, fie că-s normale, nu o bate nimeni pe cumnata/fina mea, așa că mi-au mai rămas în sarcină capul – salata boeuf– și coada: friptura de miel la cuptor.

122

119

În fiecare an, deși baza a rămas: pulpe, coaste, cuptor, am mai făcut mici variațiuni pe temă. Dacă sunteți curioși, găsiți aici variantele din 2013, 2014, 2015 și 2016. Astăzi v-o descriu pe cea din 2017, poate o s-o încercați și voi anul acesta.

Ce vă trebuie?

Pentru marinadă (baiț):

  • 6 – 10 căței de usturoi curățați și dați prin presă;
  • 2 lingurițe de piper negru măcinat cu lămâie;
  • 1 linguriță de sare afumată;
  • 1 – 2 crenguțe de rozmarin proaspăt, doar frunzulițele (acele), tocate;
  • 1 lingură de oțet balsamic de Modena;
  • 2 – 3 linguri de ulei de măsline;
  • 1 lămâie – doar zeama;
  • 1 lămâie (2 jumătăți) pentru frecat carnea înainte de a o unge cu marinada.

Pentru friptura propriu-zisă:

  • 1 pulpă anterioară de miel (1 – 1,5 kg);
  • 1 pulpă posterioară de miel (1 – 1,5 kg);
  • 6 – 8 coaste de miel (cam 0,5 kg);
  • 8 – 10 căței de usturoi, întregi, în coajă, ușor zdrobiți;
  • 50 mL ulei de măsline;
  • 500 mL bere brună.

Pentru sosul de glazurat:

  • 1 lingură de oțet balsamic de Modena;
  • 2 lingurițe de miere.

Cum procedați?

Mai întâi curățați bine pulpele (dar și coastele) de pielițe și de excesul de grăsime (seu). Spălați-le bine, ștergeți-le cu șervete uscate, apoi frecați-le bine cu câte o jumătate de lămâie, și lăsați-le să se odihnească vreo 10 – 15 minute, timp în care pregătiți marinada (ori “baițul” – cum i se mai zice).

104

105

106

Zdrobiți usturoiul curățat și amestecați-l viguros cu restul ingredientelor marinadei: sare, piper, rozmarin, ulei, oțet, zeamă de lămâie, până când obțineți o pastă consistentă.

101

102

103

Cu pasta obținută frecați bine, pe toate părțile, bucățile de carne. Ca să nu vă mânjiți prea tare, puteți să folosiți o pereche de mănuși de unică folosință.

107

Carnea astfel miruită se închide în pungi resigilabile din care scoateți cât de mult aer puteți și se dă la rece, un timp începând de la “peste noapte”, până la “1 – 2 zile”. Din când în când mai întoarceți pungile și masați-le pe la exterior, ca marinada să pătrundă prin toate cotloanele cărnurilor.

108

De friptura propriu-zisă este bine să vă apucați cu 2 – 3 ceasuri înainte de servire (dacă o gătiți la 200 ˚C). Dacă aveți posibilitatea să dați focul mai mic, pe la 150 – 160 ˚C, o să vă ia cam patru, poate chiar cinci ceasuri.

Ungeți o tavă încăpătoare cu ulei de măsline și împrăștiați în ea bucățile de miel (cu tot cu marinada rămasă în pungi). Printre ele presărați cățeii întregi de usturoi și crenguțele de rozmarin.

109

Turnați berea în tavă, având grijă, când udați carnea, să nu spălați marinada de pe aceasta.

110

Acoperiți tava cu o foaie de copt în prealabil bine umezită și apoi stoarsă (se poate înlocui și cu o folie de aluminiu) și dați-o la cuptorul preîncălzit: 150 – 160 ˚C sau 200 ˚C.

111

Din când în când, mai verificați conținutul tăvii, să nu rămână fără lichid. Mai stropiți carnea cu sosul din tavă, eventual mai întoarceți bucățile de pe o parte pe alta. Dacă nivelul de lichid scade alarmant, completați-l cu apă sau, mai bine, cu bere.

Atunci când folosiți drept acoperământ pentru tavă foaia de copt umezită, cam la 45 de minute rehidratați-o ori înlocuiți-o cu una nouă, la fel, bine umezită și bine stoarsă.

Când carnea este bine pătrunsă, asta după circa 150 de minute la 200 ˚C / cel puțin patru ceasuri (musai să fie Rolexuri) la 160 ˚C, puteți lua deoparte folia protectoare.

112

Ungeți carnea cu sosul de glazurare, sos pe care l-ați pregătit din timp, amestecând până la omogenizare mierea (2 lingurițe) cu oțetul balsamic (1 lingură).

113

Asfel unsă, se mai lasă carnea la rumenit, cu flacără din bolta cuptorului, cam 8 – 10 minute. Stingeți focul, mai lăsați tava la cuptor vreo 5 minute, după care puteți scoate carnea într-un platou încăpător, pe pat de salată verde.

114

100

115

Ardeiul iute pe care-l vedeți în poză este doar pentru cromatică. Și-a găsit locul acolo întrucât am uitat să îi învelesc codița în folie de aluminiu, ca să fie șic, și să-l “consum” împreună cu porția de sărmăluțe cu mămăliguță și smântânică.

118

Carnea de miel supusă tratamentului complex descris mai la deal este, vorba poetului național, atât de fragedă, încât n-aveți nevoie de cuțit. Și nici măcar de  cine știe ce garnitură sofisticată. O salată încropită din ceapă verde, ardei gras, roșii, castraveți, ridichi de lună, stropită din belșug cu ulei de măsline este mai mult decât suficientă.

116

Ca să nu vă cadă greu la stomac, încercați să alternați dumicații de miel cu niscaiva înghițituri de Cabernet Sauvignon sec, cu cât mai bătrân, cu atât mai bun digestiv.

117

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

2 thoughts on “Pulpe și coaste de miel în bere și cu miere

  1. Pingback: Cum gătim mielul de Paște | Food and beyond…

Leave a Reply

Your email address will not be published.