Păstrăv în saramură

Când cumpăr pește, îmi place să îl aleg cât mai proaspăt. Iar mai proaspăt decât înotând în acvariul vânzătorului, nu se egzistă. Vânzători cu acvariu sunt puțini în Bacău, cel mai apropiat de mine fiind Peștișorul Auriu. Din păcate, oferta este limitată la trei specii de acvacultură, recoltate din iazurile din jurul Bacăului: crap, păstrăv și sturion. Prețurile sunt relativ decente: 21,99 Lei/kg pentru păstrăv, 15,99 Lei/kg pentru crap și 34,99 Lei/kg pentru sturion. Avantajul este că pescăria susnumită oferă și servicii de curățare a peștelui (eviscerare, desolzire), precum și de filetare, fără costuri suplimentare. Obișnuit fiind cu sistemul, m-am dus să iau un păstrăv mare (sau doi mai mici) din care să pregătesc patru porții de păstrăv în saramură. Mare mi-a fost mirarea când am observat un afiș format A2 care stipula: “În perioada 21 Martie – 2 Aprilie NU oferim servicii de curățire a peștelui” (evident, filetarea nici nu mai intra în discuție). Acesta este un exemplu clasic de ilustrare a lecției de marketing de dat cu tesla în părțile sensibile, ori de împușcat în picior, cum zic americanii. Păi, frate, în perioada în care ai avea cele mai mari vânzări (Buna Vestire și Floriile la creștinii ortodocși – cam 80% din populația Bacăului), cum să-ți alungi clienții cu un asemenea anunț? Înțeleg că aglomerația (cererea) este mare, dar puteai și tu, ca antreprenor să angajezi 2 – 3 sezonieri pentru perioada asta, ca să faci fața vârfului de sarcină. Sau puteai să mai pui 2 – 3 Lei în plus per kg de pește curățat și fasonat. Dar patronul a ales calea minimei rezistențe (care este o lege a naturii): îți place, cumperi, nu-ți place, du-te altundeva (dacă ai unde, că Selgros și Metro sunt al naibii de departe de buricul târgului).

Cum eram focusat (targetat – sinonim) pe păstrăv în saramură, m-am supus capitalistului și am luat un păstrăv baban (1,25 kg) pe care personalul pescăriei s-a înduplecat să mi-l “liniștească” cu două lovituri de ciocan bine aplicate în zona creierului. Să nu-l pierd din sacoșă până acasă.

Ajuns cu trofeul la domiciliu, a început distracția: dacă în ceea ce privește desolzirea și eviscerarea nu au fost probleme (mulțumită consoartei care s-a achitat exemplar de aceste sarcini), tranșarea a fost un adevărat chin. Nu aveam nici uneltele necesare, iar aderența peștelui la tăblia de tranșare era practic nulă – știții că peștii sunt alunecoși din fire, oricât i-ați spăla. Cu chiu, cu vai, la patru mâini, am reușit să îndepărtăm capul și coada, iar apoi, vorba cronicarului, “după lupte seculare care au durat 30 de ani”, am reușit să îndepărtăm șira spinării (nici vorbă de filetare) și să obținem patru felii (cu coastele aferente) gata de gătit. Restul a fost “piece of cake”, cum ar zice prietenii noștri, americanii.

101

Ce vă trebuie?

  • Una bucată păstrăv de circa 1,25 kg (sau mai mult);
  • 1 t (1000 kg) de răbdare întru desolzire, eviscerare, tranșare;
  • 2 – 3 linguri de ulei din sâmburi de struguri;
  • Sare marină și piper mixt (sau doar piper negru) – după gust, pentru asezonare;
  • O saramură preparată ca aici.

Cum procedați?

Bucățile de pește se spală bine și se usucă cu șervete absorbante. Se asezonează cu sare și piper, apoi se stropesc cu ulei, și se lasă în repaus 15 – 20 de minute.

101

Se încinge tigaia-grill (am un grill placat cu piatră, de la Delimano, care se comportă excelent la prăjirea peștelui. Și poate fi curățat și cu chestii abrazive (bureți din sârmă de inox, Cif – paregzample), fără ca să se deterioreze.

Se pun bucătile de pește, cu pielea în jos, pe grătar și se lasă să se rumenească vreme de 4 – 5 minute (vorbim despre un pește care cântărea inițial 1250 g).

115

Se întorc bucățile cu o paletă, și se mai lasă la rumenit încă 4 – 5 minute.

116

Se scot apoi de pe grill și se lasă 1 – 2 minute la odihnă pe farfurie.

117

Între timp se pregătesc saramura și mămăliga.

111

119

Se așează bucățile de păstrăv pe farfuriile de servire (pielea în sus, obligatoriu), se adaugă saramura fierbinte și un boț de mămăligă.

112

Cum mie mi s-a părut că saramura este foarte picantă (impresie falsă; legumele erau OK, doar faza lichidă era iute de-ți sărea căciula – și trebuia să știu asta, întrucât capsaicina din ardeii iuți se duce cu precădere în soluția apoasă), am mai pus alături și niște iaurt grecesc (10% grăsime), ca să mai atenuez iuțeala. Cum zis-au comesenii, nu era neapărat necesar.

113

Bineînțeles, o astfel de minunăție nu putea fi savurată (“savurată cu plăcere” cum ar zice scriitorii de rețete care n-au prea trecut pe la lecția despre pleonasme) fără un pahar de vin bun alături. Ne-am oprit la un cupaj alb demisec din podgoriile de mai la sud de noi, din zona Panciu, vinul “de casă” tradițional de la mesele de Crăciun, Revelion, Paște și alte sărbători naționale.

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

One thought on “Păstrăv în saramură

  1. Pingback: Păstrăv în saramură – Bacău Expres

Leave a Reply

Your email address will not be published.