Miel indonezian, ușor modificat

La fiecare sfârșit de săptămână, consoarta mă aprovizionează cu cele mai noi “reviste pentru femei”: Click pentru femei, Libertatea pentru femei, Femeia de azi. Pe care le frunzăresc și extrag diverse idei pentru noi preparate culinare. Nu că n-aș avea acces la internet, dar chestiile astea pe print mă motivează. În primul rând, datorită faptului că trebuie să-mi pun ochelarii ca să descifrez și altceva decât pozele. În al doilea rând, pentru că mă distrează subiectele abordate (horoscoape, sfinți, minuni, rețete magice de slăbire, etc., ș.a.m.d.). În al treilea rând (last, but not the least), pentru că răsfoirea unei chestii tipărite pe hârtie îmi induce o stare de “mult mai bine”, gânndindu-mă că, pe vremuri, mi-am adus și eu contribuția (ca să nu zic aportul) la pregătirea suportului pentru presa tipărită. Singura chestie pe care o iau în serios sunt sfaturile culinare. Bine, sunt și unele de-a dreptul hilare, dar altele devin bune puncte de plecare pentru noi preparate culinare. Majoritatea sunt nesemnate, semn că au fost luate de pe diverse saituri, traduse și adaptate. Mielul indonezian TONGSENG este doar una dintre ele. Văzut, citit, plăcut, executat. Cu ajustările de rigoare. Mulțumiri anonimului/anonimei care a publicat “Tocănițe din patru zări” în Femeia de azi (no. 4(615)/17.02.2018, p. 29 -30), care mi-a fost sursa de inspirație.

201

Cum aveam în congelator o pulpă inferioară de miel dezosată, pe care nu mi-am propus să o păstrez până la Paște, mi-am zis că o tocăniță de miel în stil indonezian n-ar strica pentru un prânz de weekend. Am zis c-o fac, dar nu “ad litteram”. Pentru că am și eu orgoliile mele bucătărești. Am gândit-o pentru patru persoane, incluzând și o garnitură de orez (oare ce mâncare asiatică nu merge cu orez?), și am purces la lucru.

202

203

Ce vă trebuie?

  • 250 – 300 g carne de miel (am utilizat pulpa dezosată pe care am decongelat-o lent – 24 h – la frigider, am hăcuit-o în cuburi cu latura de 2,54 cm (1 inch), îndepărtând, pe cât posibil, grăsimea (acel “seu” la care o grămadă de lume strâmba din nas);
  • 3 – 4 căței de usturoi, curățați și tocați mărunt;
  • ½ ardei iute roșu, fără nervuri, fără semințe, tocat mărunt;
  • ¼ linguriță de piper alb, măcinat;
  • ½ linguriță de lămâiță (lemongrass) – condiment specific Asiei de Sud-Est;
  • ½ linguriță de ghimbir măcinat;
  • ½ linguriță de “Mild Madras Curry Powder”, care conține (conform indicațiilor de pe cutie): coriandru măcinat, curcuma măcinată, pudră de muștar, chimen (probabil au vrut să zică “chimion”) măcinat, chilli măcinat, schinduf măcinat, piper negru măcinat, praf de usturoi, sare, fenicul măcinat. Dacă nu vi-l preparați în casă, îl găsiți, cu siguranță, la Kaufland.
  • 1 linguriță de zahăr brun;
  • 2 linguri de sos de soia;
  • 2,5 (400 mL) pahare de vin alb sec (din zona quality);
  • 2 linguri de ulei din sâmburi de struguri;
  • 3 fire de ceapă verde;
  • 3 frunze de varză albă;
  • 4 – 6 roșii cherry.
  • Pentru garnitură:
  • 1 punguță (125 g) orez Basmati (l-am înlocuit cu un orez cu bob lung, prefiert, întrucât opțiunea inițială prezenta niște chestii mici și negre pe care le-am introdus în categoria de clasificare “goange”, iar punguța cu orez basmati a ajuns, în final, în coșul de gunoi;
  • ¼ legătură de pătrunjel verde (aș fi preferat coriandru, dar nah!, nu locuiesc chiar într-o metropolă în care găsești coriandru la orice colț de stradă).

Cum procedați?

Cum doriți. Puteți urmări indicațiile din revistă, ori puteți face cum am făcut eu. În cazul celei de-a doua variante, citiți în continuare…

Am așteptat să plece nevasta de-acasă.

Am spălat carnea de miel, am îndepărtat seul și am bucățălit-o în piese (cuburi) cu latura de circa 2 – 2,5 cm.

204

Am tăiat usturoiul (în prealabil curățat) și ardeiul iute în bucățele mici.

205

Am pus la încins wokul cu uleiul aferent, la foc iute. În uleiul încins am călit, vreme de 2 minute, următoarele chestii: ardei iute, usturoi, praf de ghimbir, praf de lămâiță, piper alb, curry Madras.

206

Când a început să miroasă frumos, am adăugat bucățile de miel, pe care le-am rumenit (întorcându-le pe toate părțile) până când din roșii au devenit albicioase (și-au schimbat culorea, care va să zică).

207

Am adăugat sosul de soia și le-am mai rumenit 2 minute.

208

Am stins totul cu vin alb, am redus focul la minim, am acoperit wokul și am lăsat totul să fiarbă molcom, vreme de 10 – 15 minute, după care am dat deoparte capacul și am lăsat fiertura să scadă la jumătate (de volum).

209

213

Am adugat ceapa verde (curățată, spălată și tăiată rondele), varza albă (tăiată fideluță) și roșiile (taiate în sferturi).

210

211

212

214

Le-am mai lăsat să fiarbă circa 8 – 10 minute, după care am adăugat pătrunjelul tocat grosier, am luat vasul de pe foc și l-am lăsat să se odihnească încă vreo 5 minute.

215

Între timp am fiert și scurs orezul, apoi am “montat” farfuria.

216

217

218

Nu-i cine știe ce “rocket science”, dar dacă sunteți chitiți pe “plating” puteți încropi ceva mult mai bun decât mi-a ieșit mie aici.

220

Un vin roșu sec (pe ăsta lam găsit la Profi, venit din Republica Moldova, la incredibilul preț de 9,99 Lei/750 mL), completează în mod fericit festinul.

219

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

6 thoughts on “Miel indonezian, ușor modificat

  1. Vezi ca ai seminţe de coriandru de la fiică-ta. Plantează-le. Tot n-o să găseşti coriandru proaspăt la orice colţ de stradă, dar poţi să încerci în ghiveci.

  2. Pingback: Miel indonezian, ușor modificat – Bacău Expres

Leave a Reply

Your email address will not be published.