Iahnie de fasole – mai mult sau mai puțin de post

_113A fost odată ca niciodată, pe vremea când stagiul militar era încă obligatoriu în împărăția de care vorbim, o sărbătoare națională care se ținea vara, în luna lui Gustar. Cum în acele vremuri, toți supușii erau acasă și în celelalte luni de peste an, nu apuca – în respectivul Gustar – a se bloca traficul datorită stranierilor buluciți înapoi în patrie, mai ales că se circula într-o duminică cu soțul, iar în următoarea duminică fără el. Nici nu se punea problema mâncării tradiționale din Ziua Națională. Mâncai ce apucai și ce găseai, la liber, pe cartelă, la negru, ori la cantina partidului.

Între timp vremile s-au mai schimbat, și sărbătorile naționale așișderea. Drept pentru care, pe timp de iarnă nu sărbătorim doar Crăciunul și Noul An, ci și două uniri importante din istoria românilor: cea mică, de la 24 Ianuarie 1859 și cea mare, de la 1 Decembrie 1918. (Celelalte două uniri din 1918, 27 Martie – Basarabia și 28 Noiembrie – Bucovina, nu prea sunt sărbătorite, din motive de 28 iunie 1940, Ribbentrop-Molotov, URSS, KGB, FSB, etc.)

Așa cum imaginea lui Moș Crăciun dolofan și îmbrăcat în haine roșii este o invenție (relativ recentă la scară istorică) marca The Coca-Cola Company, tot așa “mâncarea Zilei Naționale de 1 Decembrie” este o invenție și mai recentă, a mileniului 3. Fasolea cu ciolan afumat, “mâncare tradițională” de ziua națională a României, s-a născut în studiourile PRO TV, cu puțin înainte de 1 Decembrie 2001. Atunci a fost lansată în premieră națională “marea ciolaniadă”, tradiția a prins și a fost menținută și continuată de primarii capitalei, iar mai apoi ea s-a răspândit rapid în toată țara. În ciuda faptului că ”nu-i de post” și nici măcar neaoș românească nu-i (iahnie vine din turcescul yahne), fasolea scăzută, ori iahnia de fasole a căpătat statutul de mâncare oficială de sărbătoare. Așa că tot mai des vedem, în jurul datei de 1 Decembrie, pe diverse canale media, o avalanșă de rețete de fasole cu afumătură. Să intrăm în turmă, zic, cu o rețetă rapidă de iahnie de fasole cu cârnați afumați.

Când am zis că-i o rețetă rapidă, m-am referit la faptul că aveți deja fasolea gata fiartă. Adică aveți la îndemână 2 – 3 conserve de câte 400 g de boabe mici și albe. În ziua de azi nici deschizător de conserve nu vă trebuie, că se deschid ușor conservele, precum grenadele defensive.

Ce vă trebuie?

_118

Conform imaginii de mai sus, pentru 3 – 4 porții de iahnie de fasole cu cârnați afumați, aveți nevoie de:

  • 2 – 3 conserve de fasole albă boabe (2 dacă faceți cârnați cu fasole, 3 dacă faceți fasole cu cârnați);
  • una bucată zdravănă de cârnat afumat (cam 350 – 400 g), confecționat din carne de porc tăiată la satâr, nu dată prin mașina de tocat;
  • 200 – 250 mL bere brună;
  • 1 conservă mică (70 – 80 g) pastă de tomate 24%;
  • 1 ceapă roșie medie;
  • ½ lingură de ulei vegetal (dacă n-aveți din sâmburi de struguri, pe care vi-l recomand, puteți folosi clasicul ulei de floarea-soarelui), cât să ungeți cratița în care săvârșiți preparatul;
  • o mână de pătrunjel verde, tocat mărunțel – de decor;
  • Sare (mai puțină) și piper (ceva mai mult) – după gust (pentru o mâncare ușor picantă, puteți pune și-un praf de boia iute – paprika, pour les connaisseurs).

Cum procedați?

Tăiați cârnatul în rondele și aruncați-l în tigaia (sau mai bine cratița) unsă cu ulei. Rumeniți-l la foc potrivit, întorcându-l pe toate părțile, vreo 5 – 7 minute, apoi stingeți-l cu bere.

_102
_103

Mai lăsați-l pe foc împreună cu berea încă 7 – 8 minute, până când se evaporă alcoolul și mare parte din apa din bere.

_104

Între timp curățați, spălați și tocați mărunt (dar nu excesiv de mărunt) ceapa roșie.

_117

Scoateți bucățile de cârnat și, în sosul rămas, căliți ceapa. Patru minute, foc potrivit, amestecând. Nu trebuie s-o ardeți, ci doar s-o faceți arămie, ușor caramelizată.

_105
_106
_107

Răsturnați în cratiță, peste ceapă, conținutul conservelor de fasole, inclusiv zeama. Nu vă speriați, această zeamă conține doar apă și sare (nici măcar de aia iodată 🙂 ), așa că n-o să muriți (deși, tehnic vorbind, tot o să muriți într-o zi).

_108

Lăsați să dea fasolea în clocot, asezonați cu piper, eventual sare (eu n-am mai pus că-s hipertensiv) și după 7 – 8 minute la foc mic, adăugați pasta de tomate.

_116

Dați un clocot, adăugați rondelele de cârnat, mai dați un clocot, adăugați pătrunjelul tocat, acoperiți cratița și luați-o de pe foc. Lăsați iahnia să se liniștească vreo 5 minute, cât să se împrietenească pătrunjelul cu cârnatul afumat, prăjit și berizat.

_109
_110

Deși merge mâncată și cu castraveți murați, vă sugerez să încercați să combinați iahnia de fasole cu salată de varză murată. Nu-i greu de încropit salata: luați o jumătate de varză murată, îndepărtați-i cotorul și apoi tocați-o la cuțit, ceva mai grosier. Adăugați ulei și piper, puțină zeamă de la varză (așa-numita “moare”), apoi amestecați energic.

_115
_111

Pentru varianta “de post” sau iahnie vegetariană, cu părere de rău va trebui să renunțați la cârnat. Treceți direct la călit ceapa în puțin ulei. Când ceapa devine translucidă și începe să sfârâie lejer, dacă religia vă permite, stingeți ceapa cu bere, apoi continuați cu fasolea, piperul, pasta de tomate și pătrunjelul, ca în varianta anterioară.

_114

S-aveți poftă și să ne revedem sănătoși!

2 thoughts on “Iahnie de fasole – mai mult sau mai puțin de post

  1. Pingback: Castraveți murați pe “repede înainte” – o rețetă de vară | Food and beyond…

  2. Pingback: Castraveți murați pe “repede înainte” – o rețetă de vară – Bacau Expres

Leave a Reply

Your email address will not be published.